Ce se întâmplă cu creierul tău dacă ai mereu gânduri. De asta te simți obosit și extenuat

Scriitorul american din secolul al XIX-lea Wallace D. Wattles a susținut odată: „Gândirea este cea mai grea și cea mai obositoare dintre toate eforturile”. La o primă vedere, acest lucru poate părea nesemnificativ, însă un urma unui nou studiu, creierul tău ajunge la epuizare dacă ai mereu gânduri .

Munca fizică grea este evident obositoare, dar anumite lucruri nu le putem observa atunci când cineva gândește intens. Când cineva ne spune că se simte epuizat mental, trebuie doar să-i credem pe cuvânt. Drept urmare, oamenii de știință încă nu înțeleg cu adevărat de ce gândirea intensă provoacă oboseală cognitivă. Nu este tocmai o senzație de somnolență. Mai degrabă, este o senzație că sarcinile devin din ce în ce mai greu de finalizat sau de concentrat.

Unii cercetători bănuiesc acum că cel mai abundent neurotransmițător excitator din creier este de vină pentru această lipsă de rezistență mentală. Glutamatul este un aminoacid excitator care a fost descris în mod corespunzător doar în anii 1950, în ciuda faptului că este prezent în peste 90% din comunicările neuron-neuron din creierul uman.

De-a lungul deceniilor, această substanță chimică subestimată a continuat să surprindă oamenii de știință. S-a descoperit că neuronii, de exemplu, controlează puterea semnalelor lor în creier prin reglarea cantității de glutamat pe care o eliberează altor neuroni.

Glutamatul poate chiar excita neuronii până la moarte, cu până la 8.000 de molecule de glutamat încapsulate într-o singură pungă a unei sinapse, joncțiunea în care doi neuroni se întâlnesc. Supraabundența de glutamat este în mod clar o problemă și acesta este o parte din motivul pentru care a fost legat de exodul creierelor.

Când au monitorizat chimia creierului a 24 de participanți care trebuiau să se ocupe de sortări dificile pe computer timp de peste șase ore, cercetătorii au descoperit o creștere a glutamatului în cortexul prefrontal lateral. Aceasta este partea creierului asociată cu puteri cognitive de ordin superior, cum ar fi memoria pe termen scurt și luarea deciziilor.

În comparație, alți 16 participanți cărora li s-au atribuit sarcini mai ușoare pentru ziua respectivă nu au prezentat semne de acumulare de glutamat în această parte a creierului lor. Ca atare, cercetătorii cred că o creștere a glutamatului extracelular poate fi cel puțin unul dintre factorii limitatori ai rezistenței mentale umane.

Evident, creierul înghite multă glucoză atunci când funcționează. Alte teorii sugerează că această sursă de energie este probabil un alt factor limitativ, dar încă nu este clar cum o pierdere de glucoză îngreunează gândirea, biochimic vorbind.

De ce creierul uman obosește de la prea multe gânduri

Unii cercetători au propus că o scădere a glucozei declanșează o pierdere de dopamină în creier, ceea ce face ca o persoană să-și piardă mai ușor interesul pentru anumite sarcini cognitive.

„Teoriile influente sugerau că oboseala este un fel de iluzie pregătită de creier pentru a ne face să oprim orice facem și să ne întoarcem către o activitate mai îmbucurătoare. Descoperirile noastre arată că munca cognitivă are ca rezultat o adevărată alterare funcțională, așa că oboseala ar fi într-adevăr un semnal care ne face să încetăm să lucrăm, dar într-un alt scop: păstrarea integrității funcționării creierului”, explică psihologul clinician Mathias Pessiglione de la Universitatea Pitié-Salpêtrière din Paris, Franța.

Pessiglione mai spune că există dovezi bune că glutamatul este eliminat din sinapse în timpul somnului. Acesta ar putea fi o parte din motivul pentru care o noapte de odihnă poate permite unei persoane să se simtă împrospătată mental a doua zi.

Un studiu de imagistică cerebrală din 2016, care a folosit un fMRI, a constatat, de asemenea, că cortexul prefrontal lateral a fost implicat într-un efort cognitiv intens care i-a redus excitabilitatea în timp.Pentru a activa această regiune la sfârșitul unei zile lungi și grele ar necesita și mai mult efort decât la început. De aici, senzația de exod al creierelor.

„Luate împreună cu datele anterioare fMRI, aceste rezultate susțin un model neuro-metabolic în care acumularea de glutamat declanșează un mecanism de reglare care face activarea cortexului prefrontal lateral mai costisitoare, explicând de ce controlul cognitiv este mai greu de mobilizat după o zi de lucru obositoare”, concluzionează Pessiglione și colegii.

Glutamatul este un neurotransmițător cu acțiune incredibil de rapidă. Face parte din ceea ce face ca acest aminoacid să fie atât de puternic. Dar, de asemenea, face ca substanța chimică să fie dificil de măsurat. Studii precum cel actual folosesc noi tehnologii pentru a explora rolul rapid al glutamatului în creierul nostru mai detaliat. Autorii speră acum să investigheze de ce glutamatul se acumulează atât de mult în cortexul prefrontal în comparație cu alte părți ale creierului, potrivit Current Biology.